„Awake surgery“
Chirurgia cu pacientul treaz sau „Awake surgery“ reprezintă o abordare multidisciplinară, de o complexitate deosebită, care se efectuează cu scopul prezervării funcțiilor cognitive și motorii, în cursul operațiilor neurochirurgicale.
Awake Surgery se poate realiza în cazul unor tumori localizate la nivelul unor arii „elocvente“ cerebrale (ariile limbajului, aria motorie, aria vizuală), epilepsie intratabilă sau boală Parkinson. Realizarea acestui timp de intervenții chirurgicale presupune participarea la intervențiile chirurgicale alături de neurochirurg și neuroanestezist, a unui neurofiziolog și a unui psiholog sau specialist în probleme de limbaj.
“Awake surgery” presupune o anestezie specială, care permite trezirea pacientului după efectuarea deschiderii calotei craniene și colaborarea cu acesta, pentru depistarea zonelor cerebrale importante.
Acest tip de anestezie are de obicei trei faze, „Asleep - Awake - Asleep “ (somn-treaz-somn).
Astfel, în prima fază, în timpul abordului chirurgical, pacientul este în anestezie generală, ulterior este trezit pentru „cartografierea cerebrală“ și apoi readormit pentru închidere. Această tehnică se realizează prin colaborarea multidisciplinară intraoperatorie dintre neurochirurg, neuroanestezist, neurofiziolog și psiholog sau specialistul în probleme de limbaj.
Acesta din urmă trebuie să comunice permanent, în faza de trezire, cu pacientul, cerând acestuia să numere, să numească obiecte, să execute anumite mișcări sau să repete anumite cuvinte, timp în care neurochirurgul stimulează cortexul cerebral, iar neurofiziologul urmărește pe un monitor special activitatea electrică a creierului, determinând astfel exact care sunt zonele cerebrale implicate în anumite procese cognitive sau motorii.
Odată identificate ariile „elocvente“ acestea vor fi însemnate și evitate în timpul rezecțiilor tumorale; aceasta este cartografierea creierului sau „Brain mapping”.
“Neurochirurgia modernă abordează tumorile localizate în zonele elocvente cerebrale folosind neuronavigația și neuromonitorizarea intraoperatorie continuă, realizând o cartografiere cerebrală, brain mapping, iar pacientul rămâne treaz și cooperant în timpul intervenției chirurgicale. Astfel, se pot determina exact ariile cerebrale implicate în limbaj pentru a fi evitate în timpul operațiilor; crește performanța chirugicală și siguranța actului operator, reușindu-se astfel, rezecția tumorală cu prezervarea
funcțiilor neurologice”, explică dr. Claudiu Matei, șeful Secției de Neurochirurgie a Spitalului European Polisano MedLife.
Pregătirea preoperatorie este foarte importantă în astfel de cazuri. Pacientul va fi internat cu câteva zile înainte de operație, va face cunoștință cu întreaga echipă operatorie, i se va prezenta sala de operație, cu scopul de a intra în atmosfera spitalului, asigurându-i-se un confort psihic și consolidându-se încrederea în echipa operatorie.
Tot în această perioadă preoperatorie, pe lângă bilanțul preoperator și consultul preanestezic se vor efectua o serie de teste psihologice și neurologice specifice pentru acest tip de chirurgie. Înainte de operație este esențială o examinare specială prin rezonanță magnetică, care se va încărca pe sistemul de neuronavigație și va ajuta chirurgul să deseneze abordul și să localizeze exact procesul tumoral.
“Awake Surgery presupune o dotare tehnică specială, nelipsind neuronavigația, microscopul operator, ecografia intraoperatorie, sistemul de monitorizare neurofiziologică intraoperatorie sau aspiratorul tumoral cu ultrasunete.
Bazele științifice ale mappingului cortical și chirurgiei cu pacientul treaz au fost prima dată elaborate de Wilder Penfield, în Montreal, care a publicat primele astfel de cazuri, în urmă cu aproximativ 50 de ani. Ulterior, tehnica s-a dezvoltat continuu, iar astăzi se folosește în multe dintre centrele neurochirurgicale din țările dezvoltate. În țara noastră, din câte cunosc eu, prima operație neurochirurgicală cu pacientul treaz a fost realizată la Timișoara, în urmă cu mai mult de 40 de ani, de către Prof. Vasile Miclăuș, la un pacient cu boala Parkinson.
Sigur că, în zilele noastre, lucrurile s-au schimbat, iar astfel de operații presupun o muncă în echipă, o abordare multidisciplinară, extrem de complexă. România are așadar o mare tradiție în neurochirurgie, pe care noi o continuăm cu succes și în zilele noastre. Depindem însă foarte mult de dotarea tehnică, fapt pentru care mă consider norocos, lucrând într-un spital ultradotat cu tehnologie de ultimă generație”, explică dr. Claudiu Matei.
Echipa spitalului nostru care realizează astfel de operații este alcătuită din:
Dr. Claudiu Matei - neurochirurg, șeful centrului de neurochirurgie a Spitalului European Polisano MedLife
Dr. Sofia Nistor - medic specialist neurochirurg
Dr. Dancu Iulia Maria - un medic specialist anestezie și terapie intensivă, supraspecializată în neuroanestezie
Dr. Dan Filip - un medic primar neurolog, supraspecializat în neurofiziologie
D-na Elena Calvun - psiholog supraspecializat în neuropsihologie și problemele de limbaj, personalul mediu, special antrenat în neurochirurgie și neuronursing
)
