Este o metodă invazivă ce permite vizualizarea directă a arterelor care hrănesc mușchiul inimii (numite și artere coronare). Prin coronarografie, medicul cardiolog intervenționist identifică într-o manieră precisă existența îngustărilor arterelor coronare, extensia și severitatea acestora; aceste îngustări ale arterelor inimii, numite și stenoze coronariene sunt consecința aterosclerozei și pun pacientul în peicol de infarct. Ca urmare a diagnosticului precis pus în urma coronarografiei, este aleasă metoda optimă de tratament - care poate fi medicamentos, intervențional - respectiv dilatarea arterelor inimii cu balonaș și stent sau chirurgical.
Când este indicată coronarografia?
» dureri toracice anterioare persistente la efort, frig sau în repaus (angină pectorală); | » lipotimii sau sincope la efort (leșin sau pierderea completă a stării de conștiență; |
» electrocardiograma de repaus sau la efort (test ecg la efort) anormale; | » sau pacienți care au suferit un infarct miocardic sau un “pre-infarct” (angina instabilă). |
Coronarografia necesită internare?
Da, în general este necesară internarea în spital pentru minim 24 de ore. |
Cum se efectuează coronarografia?
Coronarografia se realizează în cadrul Laboratorului de Angiografie și Terapie Endovasculară din cadrul Spitalului Polisano, în condiții sterile și sub anestezie locală. Pacientul rămâne conștient pe toată durata procedurii, este monitorizat atent și comunică în permanență cu medicul cardiolog intervenționist și cu asistentele de angiografie.
Cardiologul intervenționist, cu atestat de supraspecializare în cardiologie intervențională și invazivă, alege locul puncției arteriale - la nivelul încheieturii mâinii sau la nivel înghinal - și efectuează anestezia locală cu xilină. După realizarea puncției arteriale, cu ajutorul unor ghiduri și sonde (catetere), se avansează până la originea arterelor inimii sub control radioscopic. Prin injectarea unei substanțe de contrast pe baza de iod, sunt opacifiate arterele coronare și se observă fluxul de sânge și prezența eventualelor blocaje. Imaginile sunt vizualizate pe ecranele angiografului și medicul îi comunică pacientului diagnosticul precis.
La sfârșitul procedurii se realizează hemostaza la încheietura mâinii sau inghinal, prin compresie manuală sau cu ajutorul unor dispozitive speciale. După procedură, pacientul păstrează repaus la pat pentru câteva ore - 2 ore după procedura efectuată la nivelul încheieturii mâinii (radial), 4 ore după procedurile efectuate la nivel inghinal (fenural) și la care hemostaza se realizează cu un dispozitiv special de închidere vasculară (care închide locul puncției femurale cu un dop de colagen extravascular), respectiv 8-12 ore după procedurile efectuate femural și cu hemostaza manuală. |
Cât durează coronarografia?
Investigatia dureaza in medie 30-45 minute, dupa care pacientul se poate alimenta normal. |
Care sunt riscurile coronarografiei?
Riscurile procedurii sunt foarte mici, iar pacientul este informat de catre medicul cardiolog interventionist. Riscurile comune (1-2%) sunt reprezentate de hematoame sau sangerari la locul punctiei arteriale, alergie la substanta de contrast iodata, aritmii cardiace; riscul vital la coronarografiei este de cel mult 1 la mie. |
Ce analize sunt necesare înaintea efectuării coronarografiei?
Alături de consultul cardiologic, sunt necesare:
» analize uzuale de sânge (hemoleucograma, grup sanguin + RH, uree, creatinină, INR, sodiu, potasiu); |
» electrocardiograma; | » ecografia cardiacă. |
Dacă în urma coronarografiei sunt depistate îngustări (stenoze) ale arterelor inimii, există posibilitatea rezolvării imediate?
Dacă sunt depistate stenoze coronariene mai mari de 70% și pentru care nu există indicații specifice chirurgicale, acestea se rezolva pe loc, în continuarea coronarografiei, printr-o procedura de dilatare cu balonaș și stent, numită angioplastie coronariană. Angioplastia coronariană cu balonaș si stent este indicată la peste 70% dintre pacienții care prezintă stentoze coronariene critice, restul de 30% având indicație chirurgicală de by-pass aorto-coronarian. |