Oare este vorba despre alergia la proteinele laptelui de vacă ( APLV )?

Oare este vorba despre alergia la proteinele laptelui de vacă ( APLV )? Reflux, regurgitații, diaree, scaune cu sânge, tuse, iritații la nivelul pielii - toate acestea reprezintă simptome specifice ale APLV.

Ce este alergia la proteina laptelui de vacă?

Alergiile alimentare reprezintă o problemă majoră la nivel global, afectând de la 6 până la 8% dintre copii. Studiile epidemiologice au arătat o creștere a incidenței și prevalenței bolilor alergice în ultimele decenii, probabil din cauza unor schimbări complexe de mediu, stil de viață și dietă. Alergia alimentară este o reacție adversă la alimente, mediată de sistemul imunitar.

Oare este vorba despre alergia la proteinele laptelui de vacă ( APLV )?

Acestea pot fi:

  • IgE mediate ( imediate ) - au loc în câteva minute sau ore ( 2h ) de la expunere
  • non-IgE mediate ( întârziate ) - se manifestă după 48 de ore sau chiar după o săptămână de la ingestie

Alergiile non-IgE mediate pot implica 6 grupe proteice: proteina laptelui de vaca ( PLV ), soia, ou, pește/fructe de mare, nucifere, gluten; cele mai comune fiind la laptele de vacă, ou și arahide.

Alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV) este una dintre cele mai frecvent întalnite alergii pe parcursul primului an de viață ( debuteaza în primele 6 luni de viață ). Aceasta se manifestă atunci cand sistemul imunitar reacționează anormal la proteinele din laptele de vacă. Aceste proteine fie sunt transferate de la mamă în timpul alăptării, fie sunt îngerate prin formulele pentru sugari pe baza de proteine din lapte de vacă sau din alimentația complementară.

Una din cele mai des întalnite forme ale APLV este proctocolita alergică - o reacție inflamatorie mediată non-IgE, reacție alergică întârziată, la proteinele din laptele de vacă, manifestată prin scaune cu mucus și sânge, semiconsistente/diareice. De regulă acești copii sunt complet sănătoși și au o creștere satisfăcătoare. Mai frecvent apare la cei exclusiv alăptați. Simptomele se ameliorează după dieta de excludere a mamei. În 20% din cazuri simptomele dispar în absența dietei mamei.

Prevalența APLV

Prevalența APLV variază între 1 și 5%, în funcție de țară sau regiune, cu alergiile auto-raportate fiind de până la patru ori mai frecvente decât alergiile confirmate prin teste de provocare orală.


Factori de risc

Poluarea, prescrierea nejustificată și excesivă de antibiotice și inhibitori de pompă de protoni sunt factori de risc pentru APLV.

  • Expunerea crescută la poluanții de mediu poate influența dezvoltarea alergiilor. Copiii care trăiesc în medii urbane cu niveluri ridicate de poluare pot avea un risc mai mare de a dezvolta alergii, inclusiv APLV.
  • Utilizarea frecventă și nejustificată a antibioticelor poate perturba echilibrul microbian natural al intestinului, afectând sistemul imunitar și crescând riscul de alergii alimentare. Antibioticele ar trebui prescrise doar atunci când sunt absolut necesare.
  • Inhibitorii de pompă de proton (IPP) sunt medicamente utilizate pentru a reduce aciditatea gastrică. Utilizarea excesivă a acestor medicamente poate afecta digestia și absorbția proteinelor alimentare, crescând riscul de sensibilizare și alergii alimentare.


CE SIMPTOME AR TREBUI SĂ OBSERVI ÎN CAZUL ALERGIEI LA PROTEINELE DIN LAPTELE DE VACĂ?


În primul rând este important de menționat că semnele și simptomele asociate APLV nu sunt patognomonice ( specifice ), cu excepția anafilaxiei ( 1-4% din cazuri ). În plus, fiecare caz de APLV este unic, așa că este util să fii conștient de toate simptomele posibile pe care trebuie să le observi. Există 4 categorii principale de semne și simptome asociate APLV:

  1. Semne cutanate: erupții cutanate, angioedem (umflături ale pielii, de obicei în jurul ochilor și buzelor)
  2. Simptome gastrointestinale: regurgitații, vărsături, diaree, constipație, reflux gastroesofagian, scaune cu mucus și/sau sange
  3. Simptome respiratorii: tuse cronică, respirație șuierătoare, congestie nazală, rinoree (secreții nazale)
  4. Simptome sistemice: iritabilitate, plâns excesiv, refuzul alimentației, anemie, creștere insuficientă în greutate.

Manifestările clinice sunt predominant cutanate (70-75%), mai puțin frecvent gastrointestinale (13-34%) și respiratorii (1-8%). Unul din patru sugari prezintă o combinație de simptome care implică mai mult de un organ/sistem.

 

CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI

Dieta restrictivă diagnostică si testul de provocare orală

Standardul de aur in diagnosticul alergiilor alimentare este reprezentat de dieta terapeutica de eliminare a proteinelor din laptele de vacă (PLV ), urmată de testul de provocare orala. Iată pașii detaliați ai acestui proces:

Dieta restrictivă diagnostică (de eliminare a PLV )

  • În cazul în care copilul este alăptat, mama trebuie să urmeze o dietă strictă de excludere a laptelui și a derivatelor acestuia din alimentație.
  • În cazul în care copilul este alimentat artificial, formula de lapte standard trebuie înlocuită cu formula de lapte extensiv hidrolizată, care este prima opțiune in managementul APLV sau formulă pe bază de aminoacizi, acestea de regulă fiind rezervate cazurilor mai severe.

Dieta de excludere trebuie adaptată în funcție de vârsta sugarului, tipul de alimentație (naturală, artificală, mixtă sau diversificată), simptomele clinice și eventualele patologii asociate.

  • Dacă simptomele sugarului nu se ameliorează după eliminarea PLV din dietă, este puțin probabil ca sugarul să sufere de APLV.
  • Dacă simptomele se ameliorează, aceasta indică o posibilă alergie la PLV, iar următorul pas este testul de provocare orală.

Testul de provocare orală presupune reintroducerea PLV sub supraveghere medicală. Se reintroduc treptat PLV în dieta sugarului, în doze crescânde progresiv. Se monitorizează atent orice reacție alergică.

  • Dacă după reintroducerea PLV apar simptome alergice, diagnosticul de APLV este confirmat.
  • În absența simptomelor, PLV poate fi reintrodusă treptat în dieta copilului.

Înainte de a începe dieta de eliminare sau testul de provocare orală, discutați cu un medic specialist în alergologie, pediatrie sau gastroenterologie pediatrică. Respectați cu strictețe indicațiile medicului privind dieta și testul de provocare.


DEMONTAREA MITULUI

Alergia la proteinele din laptele de vacă  și intoleranța la lactoză nu sunt același lucru!

Deși unele simptome sunt similare, intoleranța la lactoză este o hipersensibilitate alimentară non-alergică și reprezintă incapacitatea de a digera si absorbi lactoza ( „zahărul” prezent atât în laptele de vacă, cât și în laptele matern ), din cauza lipsei de lactază. În timp ce APLV este o reacție a sistemului imunitar la anumite „proteine” din aceste tipuri de lapte. Mai mult, intoleranța la lactoză este extrem de rară înainte de vârsta de 6 ani.

Nutriția joacă un rol esențial in dezvoltarea sănătoasă pe parcursul primului an de viață. Lactoza este componentul principal al laptelui matern și asigură 40% din totalul energetic necesar, fiind benefic în creșterea și dezvoltarea sănătoasă a sugarului. Lactoza asigură absorbția calciului și inhibă flora de putrefacșie din intestin, iar astfel contribuie la menținerea sănătații microbiotei intestinale. Drept urmare, lactoza nu trebuie eliminată din dieta sugarului. Lactoza oferă încă un beneficiu important: îmbunătațește gustul formulelor speciale. Gustul plăcut și aroma lactozei favorizează acceptarea formulelor extensiv hidrolizate, create pentru gestionarea APLV la sugari. Acesta reprezinta încă un detaliu care atestă importanța lactozei în dieta sugarului.

Managementul APLV

Vestea bună este că, odată diagnosticată, APLV este relativ simplu de gestionat. Cheia este să cauți sprijinul unui profesionist din domeniul sănătății cât mai devreme posibil pentru a asigura un diagnostic corect timpuriu și pentru a începe o dietă restrictivă terapeutică.

Există mai multe opțiuni pe care le poți discuta cu un specialist din domeniul sănătății privind gestionarea APLV:

Alăptarea: este cea mai bună metodă de hrănire a bebelușului în primele luni de viață și este preferată ori de câte ori este posibil. Acest lucru necesită, de obicei, consiliere dietetică calificată pentru a exclude complet sursele ascunse de proteine din laptele de vacă, asigurându-te în același timp că ai o dietă echilibrată nutrițional.

În cazul sugarului alimentat artificial, există două tipuri de formule speciale potrivite pentru APLV:

Formule extensiv hidrolizate (eHF): aceste formule conțin proteine din laptele de vacă care au fost descompuse în fragmente mai mici, făcându-le mai puțin susceptibile de a provoca o reacție alergică. eHF sunt, de obicei, bine tolerate de majoritatea copiilor cu APLV și sunt considerate prima alegere pentru gestionarea acestei alergii.

Formule pe bază de aminoacizi (AAF): aceste formule sunt complet lipsite de proteine din laptele de vacă și conțin aminoacizi liberi, care sunt blocurile de construcție ale proteinelor. AAF sunt recomandate în cazurile mai severe de APLV sau pentru copiii fără răspuns terapeutic la formulele extensiv hidrolizate.

Nu începe să experimentezi cu o dietă fără lapte de vacă pentru bebelușul tău fără recomandarea și îndrumarea unui profesionist din domeniul sănătății.

Poate fi prevenită APLV?

NU se recomandă pre-/pro-/sinbiotice pentru prevenția APLV. De asemenea nu sunt recomandate restricțiile alimentare pe parcursul sarcinii sau alăptării. Sunt date insuficiente privind recomandarea folosirii formulelor extensiv hidrolizate sau formule hidrolizate pe bază de orez, pentru preventia APLV.

Prognostic

Copiii cu alergii mediate non-IgE la proteinele alimentare, în special la lapte de vacă, ou, soia si grâu, dobândesc toleranța în proporție de peste 98% până la vârsta de 2 ani, în timp alergiile la arahide, nuci, pește și fructe de mare persistă de obicei până la vârsta adultă, cu o prevalență de aproximativ 3 până la 4%.

Studierea alergiilor alimentare și a efectului pe care acestea îl au asupra copilului, atât la debut, cat și ulterior, în influențarea dezvoltării imunitare a acestuia sunt elemente cercetate intens la nivel global. Se subliniaza astfel, încă o data, importanța și impactul alimentației asupra modelării structurii fiecarui individ, în asociere cu predispoziția genetică si cu factorii de mediu.

Bibliografie:


  1. Optimising the Approach to Cow’s Milk Protein Allergy (Nestlé Nutrition Institute Symposium held at the 2018 European Society of Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition (ESPGHAN) meeting, Geneva, Switzerland, 2018
  2. An ESPGHAN position paper on the diagnosis, management and prevention of cow's milk allergy. Yvan Vandenplas, Ilse Broekaert, Corina Pienar: Nutrition Committee;Gastroenterology Committee, 2023.
  3. Management of cow’s-milk protein allergy in infants and children. What’s new in 2023? Patrick Tounian. Pediatric nutrition and gastroenterology department, Trousseau Hospital, Sorbonne University, Paris, France, Global Pediatrics (2024)

 

Dr. Iulia Plukchi

Dr. Iulia Plukchi

Medic Specialist Gastroenterologie Pediatrică