De ce apar efecte secundare la radioterapie?

Aceste fenomene apar prin cumularea dozelor administrate în zona de interes – zona tratată. Abia după ce se atinge un anumit prag de radiaţii într-un ţesut încep să apara aceste efecte. De aceea nu vom experimenta reacţiile adverse după prima şedinţă de tratament ci mai târziu pe parcursul tratamentului. În funcţie de zona iradiată şi doza livrata şi desigur sensibilitatea personală aceste efecte încep să apară de obicei după aproximativ 2 săptămâni.

Abordarea pacientului oncologic trebuie să ţină cont de aceste simptome care apar şi pot îngreuna semnificativ progresul tratamentului, iar în cazul agravării lor pot duce chiar la întreruperea acestuia. Iată de ce e important să începem profilaxia acestora chiar de la începutul tratamentului şi să le recunoaştem de la primele semne apărute.
Ca o reacţie generală, pe parcusul iradierii majoritatea pacienţilor acuza astenie (oboseală).

În funcţie de zona tratată apar următoarele efecte secundare:

• Radiodermita = la nivelul pielii din zona iradiată apare o “arsură” radioindusa, de diverse grade, de la roşeaţa şi inflamaţia pielii (G1) până la descuamări şi ulceraţii adânci cu risc de suprainfecţie (G4). Apare frecvent în tratamentele sferei ORL, dar şi la sân, acolo unde există tratament conservator – adică sânul este pe loc.

Pentru prevenirea acestora pacientul este îndrumat să elimine factorii de iritaţie mecanică şi chimică (lame de râs, creme, loţiuni) şi să folosească agenţi speciali de refacere a pielii sub formă de spray sau crema concepute special cu acest scop. Pielea se va menţine curata şi uscată, folosindu-se săpunuri cu pH neutru şi tamponata cu un prosop de bumbac, se recomandă evitarea expunerii la soare, atât în timpul cât şi după încheierea radioterapiei. De asemenea e important că nici o substanţă grasă (cremă, ulei) să nu se aplice pe piele cu câteva ore înainte şi după tratamentul propriuzis, pentru că va agrava “arsură
Mucozita radica – la nivelul mucoasei bucale, în iradierile ORL la fel ca la nivelul pielii apare arsură de diverse grade, în funcţie de localizarea tumorii de la o inflamaţie uşoară (G1), până la ulceraţii severe (G4), cu risc de suprainfectare, care vor împiedica pacientul să se alimenteze şi hidrateze şi sunt foarte dureroase. Aceasta complicaţie beneficiază de o atenţie deosebită, deoarece în combinaţie cu Xerostomia = uscăciunea gurii din cauza iradierii glandelor salivare şi Infecţiile ce se pot suprapune pot duce la întreruperea tratamentului.

De precizat aici ca înaintea începerii iradierii în această sferă se indica pacienţilor să efectueze un consult stomatologic pentru eliminarea eventualelor focare de infecţie dentară.

Greaţă uneori însoţită de vărsături este cea mai frecventă reacţie acută este atât în iradierile tumorilor ORL dar şi în majoritatea tumorilor gastro-intestinale, mai ales în asocierea radioterpiei cu chimioterapia. Greaţă şi vărsăturile sunt foarte frecvent întâlnite ca răspuns la tratamentele oncologice şi beneficiază de câteva tratamente specifice.

Diareea apare adesea în iradierea la nivel abdominal şi pelvin (în tumori gastrice, pancreatice, prostatice, de col şi corp uterin, rect). Aici regimul alimentar corespunzător este prima condiţie de respectat în prevenţie – eliminarea fibrelor şi a alimentelor ce accelerează tranzitul (fructe, legume crude, cafea, ceai negru etc), a alimentelor ce balonează ( fasole, mazăre, murături, băuturi acidulate), dar şi a alimentelor prăjite sau iuţi.

Esofagita rădica este o complicaţie din clasa mucozitei rădice, care poate să apară în iradierea pulmonară, mediastinala (limfoame), sau a sânului (în cazuri iradierii ariilor ganglionare înalte). Aceasta se poate manifesta atât prin senzaţia de arsură retrosternală, durere după deglutite, cât şi prin greaţă sau chiar vărsături.

Rectita rădica poate să apară în iradierea tumorilor pelvine (sfera ginecologică, prostata, vezica urinară) - se va manifesta prin dureri, sângerări, mai ales în prezenţa hemoroizilor, imperiozitate şi mai rar incontinenta fecală, diaree. În cazul tumorilor rectale pacienţii acuza frecvent eliminarea de mucus şi sânge în cantitate mică, ceea ce nu trebuie să alarmeze, fiind normale în cursul iradierii acestei localizări atâta timp cât nu sunt însoţite de alte simptome iar sângerarea este redusă şi izolată.

Cistita rădica: apare în cadrul iradierilor pelvine ( ginecologice, rect, prostată, vezică urinară). Se manifesta prin dureri şi ursturimi la urinat, necesitatea urinarilor frecvente (poliurie) uneori în cantităţi foarte mici. Adesea se însoţesc de infecţii ce se suprapun pe mucoasa sensibilă a vezicii urinare.

Hipertensiunea intracraniană (HAC) eate un efect secundar ce apare în iradierea tumorilor cerebrale prin apariţia şi amplificarea unei reacţii inflamatorii. Dacă nu este tratată la timp poate duce la o serie de reacţii neurologice, convulsii şi în extremis la decesul pacientului.

În cadrul toxicitatilor radioinduse se regăsesc şi hemoragiile, produse de cele mai multe ori de liza tumorală (retragerea tumorii sub tratament) – frecvete în tumorile ginecologice, rectale dar şi pulmonare, şi care atunci când sunt în cantitate mare şi afectează nivelul Hb impun tratament hemostatic şi chiar întreruperea tratamentului.

O bună comunicare de la început cu pacientul poate să facă diferenţa între succesul sau eşecul radioterapiei, la fel cu urmărirea atentă a primelor simptome ale toxicităţii pentru a le trata la timp. Echipa de medici radioterapeuţi din departamentul de Radioterapie MedLife Polisano este aici pentru a vă explica, supraveghea şi trata simptomele ce apar inevitabil în timpul tratamentului, şi va menţine în siguranţă pe tot parcursul tratamentului.

Dr. Raluca Stăhiescu Medic primar Radioterapie