Ce nu trebuie să uităm despre cancerul de sân

Dr. Adrian Comanici

Cancerul de sân nu constituie o maladie ce selectează o anumită categorie socială. Mai mult, potențialitatea dezvoltării a unei astfel de patologii este de multe ori independentă de măsurile de prevenție și poate afecta orice femeie, chiar și bărbați. Mijloacele profilactice și depistarea precoce a cancerului de sân reprezintă un arsenal redutabil pentru lupta împotriva acestei maladii, crescând în mod semnificativ eficacitatea actului medical. Este așadar lesne de înțeles că o persoană bine informată este considerabil avantajată.

Ce nu trebuie să uităm despre cancerul de sân

Cancerul de sân are o incidenţă în Europa de 109,8/100.000 femei/an şi o mortalitate de 38,4/100.000 femei/an. Incidenţa cancerului mamar în România a crescut de la 25 la 40 la suta de mii de femei în mai puțin de 10 ani și este pe primul loc în patologia oncologică la sexul feminine. Mortalitatea prin cancer mamar este mare, în ciuda eforturilor de informare, diagnostic precoce prin mijloace modern și tehnici de abord therapeutic din ce în ce mai complexe. Un factor nefavorabil ar putea fi reprezentat de modificarea stilului de viață din ultimii ani, inclusiv creșterea numărului de fumători în rândul femeilor.

În SUA ratele de mortalitate a rămas dezamagitor constante (44.000 de decese pe an) până la un declin a început în 1990. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul de sân a crescut, fapt atribuit diagnosticului precoce, a utilizării mai mare metodelor de screening (din anii 80) şi utilizarea sporită a chimioterapiei. O scădere continuă a mortalităţii trebuie să fie în continuare respectată. Cancerul de sân are o frecvenţă crescând cu vârsta. Aproape 77% din toate cancerele de san apar la femeile peste 50 de ani; numai 6,5% din toate cazurile apar sub 40 de ani, 15% sub 50 de ani. O femeie la 70 de ani prezintă un risc de aproape 16 ori față de o femeie de 40 de ani.

După menopauză, cu toate că rata de incidenţă continuă să crească, acesta este mai puţin dramatică comparativ cu perioada de menopauză. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru femeile care dezvolta cancer de sân sub 45 de ani este de 79% faţă de 87% pentru femei de peste 65 ani. Ratele de supravieţuire generală sunt de aproximativ 84% la 5 ani după diagnostic, 67% după 10 ani şi 56% după 15 de ani.

Factori favorizanți ai cancerului de sân.


De cele mai multe ori suntem în fața unei boli care a atins deja punctul de diseminare. În mod logic se impune a avea un diagnostic precoce, calculat în ”ani mai devreme”, pentru a avea un impact asupra mortalitații de cancer de sân. Acest lucru poate fi realizat dacă conștientizăm că orice pacientă are un risc crescut. Se poate ţine cont de faptul că marea majoritate a femeilor (85%), care dezvoltă cancer de san nu au un factori de risc identificabili, alții decât de vârstă, şi, prin urmare, fiecare femeia trebuie să fie considerată cu risc.
Alături de acest deziderat suntem obligați să ținem seama de constelaţia de factori ce influenţează riscul de cancer de sân. Acestea includ o experienţă de reproducere, activitatea ovariană, boli benigne de sân, tendința familială, diferenţe genetice, consideraţii dietetice, precum şi factori specifici endocrini.

Screening-ul pentru cancerul de sân


Autoexaminarea glandei mamare reprezintă un act ce ar trebuii efectuat de către toate tinerele și femeile cu vârsta de peste 20 ani. Această examinare trebuie efectuată lunar și este de știut că este mai eficace în prima perioadă a ciclului menstrual (faza foliculară). Eficacitatea rezidă din faptul că sânul este un țesut endocrin, semnificativ influențat de modificările secvențiale hormonale pe perioada ciclului menstrual. Acestea determină modificări la nivelul glandei mamare, dar și în întreg organismul.

Examenul clinic al glandei mamare: este foarte important ca toate femeile cu vârste de peste 35 de ani să se prezinte anual la medic pentru o examinare a glandei mamare (examen senologic). În cadrul unei astfel de evaluari, medicul efectuează o ”anamneză” prin care analizează factorii de risc la care este supusă persoana examinată. Antecedentele heredocolaterale constituie componentă importantă în modul în care se va derula în continuare a screening-ului cancerului de sân.

Astfel, femeilor ce au o rudă de gradul I diagnosticate cu cancer de sân în perioada de pre-menopauză, ar trebui să li se recomande examen mamografic anual, cu 5 ani înainte de vârsta de la care a fost depistată ruda în cauză.Mamografie anual ar trebui să fie efectuate în toate femeile cu vârstă de peste 39 de ani.

În momentul unei suspiciuni se recurge la întreg arsenalul de diagnostic, pentru obținerea unui diagnostic de certitudine, de precizie, a identificării factorilor de prognostic necesări alegerii conduitei terapeutice. Ghidurile de management al cancerului mamar elaborat de experții în domeniu, inclusiv de cei din țara noastră (Ministerul Sănătății) stabilesc diagnosticul de cancer de sân prin următorul grup de elemente: examinarea clinic, investigaţii imagistice (mamografie, ecografie, eventual RMN mamară) și confirmare anatomopatologică.
Revenind însă la importanța diagnosticului precoce, la prezumția că fiecare femeia trebuie să fie considerată cu risc, este foarte important ”să nu plătim prea scump prețul cunoașterii” prin a face exces de tehnici invasive în scop de screening.