MedLife Polisano » Sarcina și trombofilia

Hipercoagulabilitatea indusă de sarcină se produce prin dezechilibrele factorilor de coagulare, cum ar fi o creștere a valorilor unor factori (de exemplu, F II), apărând de asemenea și creșterea rezistenței la proteina C, cu scăderea proteinei S.

Staza în circulația venoasă este exacerbată de sarcină, prin dilatarea vaselor sanguine din jumătatea inferioară a corpului, de creșterea în dimensiuni a uterului, dar și de factorii de risc precipitanți ca situațiile de imobilizare prelungită, cum este în cazul intervențiilor chirurgicale(inclusiv nașterea prin operație cezariană), al călătoriilor prelungite sau al zborurilor cu avionul.

Factori de risc

Factori de risc sunt și: tratamentul cu preparate hormonale estrogenice, vârsta peste 35 de ani, obezitatea, fumatul.

Leziunile vaselor, care se produc fie în timpul sarcinii, fie chiar în timpul nașterii, duc la creșterea riscului trombotic antepartum sau chiar postpartum, mai frecvent în primele 6 săptămâni după naștere.

Factorii de risc, care duc cel mai frecvent la apariția trombembolismului venos, sunt chiar episoadele anterioare personale de tromboză venoasă. De asemenea, factor de risc personal este patologia trombofilică, fie ea moștenită (ereditară, genetică) sau dobândită pe parcursul vieții, întâlnită la 8-15% din populație. Prezența trombofiliei, în contextul sarcinii, duce la accentuarea modificărilor preexistente, cu creșterea riscului de tromboze.

Semnele și simptomele trombozelor

Semnele și simptomele trombozelor apar în funcție de localizarea acestora. De exemplu, existența unui cheag în vasele de la nivelul gambei/brațului poate duce la creșterea în volum a zonei afectate, înroșirea suprafeței, durere locală, iar în cazul unei tromboze în vasele pulmonare, poate apărea senzația de lipsă de aer, durere la nivelul cutiei toracice, tușe seacă, palpitații.

Trombofilia asociată sarcinii

Trombofiliile sunt boli genetice sau dobândite, care cresc de sine stătător riscul de tromboză. Cele mai comune trombofilii ereditare asociază modificări ale următorilor factori:

F VL
F II, protrombina G20210A
Antitrombina III
Proteina C
Proteina S

Sindromul antifosfolipidic se regăsește printre cele mai frecvent întâlnite trombofilii dobândite. Acesta este prezent prin modificării ale anticoagulantului lupic, anticorpilor anticardiolipinici, anticorpilor anti-beta2 glicoproteinei 1.

Riscul de tromboză se evaluează în funcție de modificările analizelor de sânge. Astfel, menționăm deficitul de proteină C, factorul V Leiden heterozigot , ca fiind trombofilii cu risc minor, iar deficitul de antitrombină, mutația homozigotă a factorului V Leiden sau a protrombinei, se încadrează în categoria trombofiliilor cu risc major.

Trombofilia ereditară corelată cu complicațiile de tipul avorturilor spontane repetate(mai mult de 2), preeclampsiei, restricției de creștere intrauterine sau dezlipirii de placentă este un subiect controversat, cu rezultate încă în continuă dezbatere.

Testarea trombofiliilor

Nu este recomandată de rutină în rândul populației generale, din cauza frecvenței reduse a bolii simptomatice(care produce tromboze) și din cauza unei metode de tratament preventiv sigur și cu costuri permisive pe termen lung. De asemenea, în literatura de specialitate, indicațiile pentru persoanele care necesită testare sau pentru tipul optim de investigații sunt neclare.

Recomandări de testare pentru suspiciunea de trombofilie ereditară/dobândită:

Persoane cu istoric de tromboze, provocate de factori precipitanți/favorizanți.
Persoane cu istoric de tromboze neprovocate (fără asociere de factori precipitanți/favorizanți), cu vârsta sub 50 de ani.
Persoane fără istoric de tromboze, dar cu rude de grad I diagnosticate cu trombofilii cu risc înalt.
Persoane cu cancer, cu risc minor sau moderat de tromboză, având și istoric familial(rude de grad I) de trombembolism venos.
Persoane cu cel puțin o complicație legată de sarcină, de tipul: avorturi multiple înainte de 10 săptămâni de sarcină, o pierdere de sarcină cu vârstă gestațională de peste 10 săptămâni, naștere prematură în contextul preeclampsiei severe sau insuficiență placentară. Astfel, nu orice caz de avort spontan necesită testare specifică trombofiliei, înducând îngrijorare nejustificat.

Exemple de tipuri de testare din sânge, neinfluențate de alimentație:

Teste moleculare: pentru mutații genetice (factor V Leiden, F II, protrombină G20210A)
Teste non-moleculare: proteină C, proteină S

Este indicat să se efectueze testările la distanță de episodul de tromboză, în afara perioadei sarcinii, cel mai devreme la 6-8 săptămâni după naștere sau chiar după încetarea alăptării, în absența tratamentului hormonal sau anticoagulant. Se vor evita astfel rezultatele eronate.

Testări de evitat în contextul suspiciunii trombofiliei, în sarcină.

Nu recomandăm efectuarea de rutină a testelor care nu au aplicabilitate certă în diagnosticul trombofiliei, incluzând și nivelul homocisteinei, polimorfismul metilentetrahidrofolat reductazei (MTHFR C677T, A1298C), polimorfismul inhibitorului activatorului plasminogenului 1(PAI-1) sau nivelul seric al factorului VIII.

Recomandări

Pacienții diagnosticați cu trombofilie sau cei cu istoric de tromboze ar trebui să adopte un stil de viață echilibrat.

Exerciții fizice regulate
Dietă cu procent scăzut de grăsimi saturate
Dietă cu procent scăzut de sare
Sistarea fumatului
Menținerea unei greutăți corporale adecvate
Menținerea sub control a funcției renale/pulmonare/cardiace

Tratamentul trombofiliilor, fiind influențat de istoricul personal și de asocierea de modificări diverse ale profilului trombofilic, nu este reglementat de protocoale. Poate include administrarea de aspirină sau anticoagulant. Dozele sunt variabile, profilactice sau terapeutice, zilnic, în timpul sarcinii, după naștere sau în cazuri selectate, doar în circumstanțe care asociază multipli factori favorizanți pentru tromboze. În anumite studii clinice, nu s-au demonstrat efecte pozitive directe asupra nou-născuților vii ai pacientelor cu trombofilie ereditară, care au antecedente de avorturi spontane.

Dimpotrivă, în cazul diagnosticării sindromului antifosfolipidic, unele complicații ale sarcinii se corelează în mod evident cu această formă de trombofilie dobândită. Acesta prezintă indicații de tratament cu aspirină și heparină cu greutate moleculară mică, pentru scăderea riscului de avort spontan.

Fiind vorba de un context care necesită o atentă examinare, investigații țintite și tratament specific, persoanelor care prezintă factori de risc le este recomandat consultul hematologic.

Bibliografie