Prin alaptare se asigura consolidarea relatiei mama - copil. Ea presupune o ”relatie de reciprocitate” si anume: atunci cand copilul este agitat si da semne ca doreste sa fie hranit, se declanseaza reflexul de ejectie al laptelui matern, astfel incat alaptarea nu numai ca satisface foamea copilului alinandu-l, dar in acelasi timp detensioneaza sanul plin al mamei, determinand eliberarea de hormoni care o fac sa se simta mai linistita si mai iubitoare.

Pentru copil, alaptarea are efect pozitiv asupra inteligentei si dezvoltarii lui cognitive. Se stie ca un copil nu are creierul complet dezvoltat de la nastere. Laptele de mama, pentru ca este creat pentru specia umana, contine toti nutrientii de care are nevoie creierul unui copil pentru a-si atinge potentialul maxim. Cercetatorii au descoperit faptul ca cei alimentati la san sunt mai inteligenti, existand chiar studii care afirma ca exista o relatie directa intre durata alaptarii si coeficientul de inteligenta al copiilor.

Alimentatia la san asigura o dezvoltare adecvata a maxilarului si a muschilor faciali ai copilului. Tehnica folosita de un copil care suge la san comparativ cu unul care suge din biberon este complet diferita. Alaptatul cat mai indelungat asigura dezvoltarea unui maxilar bine modelat si a unor dinti drepti.

Alaptatul permite transferul de anticorpi de la mama la copil contribuind astfel la protectia copilului impotriva infectiilor si a bolilor alergice. Pe masura ce copilul creste, in laptele de mama creste concentratia de factori care protejeaza impotriva infectiilor prin aceasta ajutandu-se la mentinerea starii de sanatate al copilului, chiar si la varsta ”marilor descoperiri” cand copilul duce totul la gura.

Laptele de mama este perfect adaptat nevoilor copilului. El are o compozitie care se schimba nu numai in functie de varsta (laptele de mama al unei mame care are un copil prematur este diferit de laptele unei mame care are un nou nascut la termen sau de laptele unei mame a carui copil are 6 luni sau 1 an) ci si in decursul aceleiasi zile sau chiar pe durata unui supt (laptele uman isi mareste continutul in grasimi pe masura ce copilul bea mai mult lapte din san). Acest lucru are rol in controlul apetitului copilului: copilul se simte satul si se opreste din supt. Copiii alaptati au posibilitatea de a controla cantitatea de lapte pe care o consuma la fiecare hranire in timp ce copiii hraniti cu biberonul sunt adesea indemnati sa termine sticla, ceea ce duce la un consum in exces, predispunandu-i in acest fel ulterior la supraponderabilitate, obezitate si diabet zaharat.

Alaptarea nu este importanta doar pentru sanatatea copilului si a adultului care va deveni, ci si pentru sanatatea mamei.

O mama care alapteaza are risc mai mic de a se imbolnavi de cancer mamar, uterin sau ovarian. Cu cat mama alapteaza mai mult cu atat este mai redus riscul de imbolnavire.

Alaptarea ajuta ca dupa nastere uterul sa se contracte normal reducandu-se astfel pierderile de sange.

Deficienta de fier la femeile tinere este aproape o epidemie, in ciuda faptului ca avem la dispozitie elemente bogate in fier. Unei mame care alapteaza ii va reveni menstruatia in medie, la 14 luni de la nasterea copilului, comparativ cu o mama care nu alapteaza deloc, la care menstruatia ii poate reveni mult mai repede (in medie la 3 luni de la nastere). Cele 11 cicluri menstruale in plus insumeaza echivalentul a 450 ml de sange pierdut, crescand astfel riscul de anemie la mamele care aleg hranirea cu lapte praf.

Alaptarea reduce si riscul de instalare a osteoporozei. Desi calciul este transferat copilului prin lapte, ducand la o pierdere a densitatii osoase pe perioada alaptarii, in momentul intarcarii copilului, densitatea osoasa creste si poate atinge un nivel mai mare decat cel din momentul nasterii copilului.

Cand mama nu alapteaza creste riscul de supraponderabilitate sau obezitate mai tarziu in viata. Aceste mame se expun unui risc mai mare de a dezvolta diabet, hipertensiune arteriala si boli metabolice.

Beneficiile alaptarii pentru familie sunt de ordin economic, in sensul ca laptele de mama nu costa nimic. In cazul in care copilul, care este alaptat, are frati care merg in colectivitate, riscul ca acesta sa contacteze infectii este mult mai mic. Beneficiile alaptarii pentru societate sunt si ele de ordin economic deoarece se reduc cheltuielile pentru lapte praf, biberoane, sterilizatoare etc. Prin beneficiile laptelui matern, copiii alaptati se imbolnavesc si sunt spitalizati mult mai rar.

OMS recomanda alaptare exclusiva pana la varsta de 6 luni si continuarea ei, alaturi de o diversificare corecta pana la varsta de 2 ani sau mai mult.

Tot OMS afirma ca folosirea formulei de lapte praf nu reprezinta cea de-a doua optiune pentru cazurile in care alaptarea nu este posibila. A doua optiune o reprezinta chiar laptele mamei, extras cu pompa sau manual. A treia recomandare este alimentarea copilului cu lapte donat controlat. Doar a patra optiune o reprezinta folosirea formulei de lapte praf.