Cefaleea sau cefalalgia reprezintă durera resimțită la nivelul extremității cefalice, ceea ce popular se cunoaște sub denumirea de durere de cap. Conform statisticilor aproximativ jumătate din populație are cel puțin un episod de cefalee anual. Sunt cunoscute aproximativ 200 de tipuri de cefalee, fiind o problemă de sănătate de obicei neglijată, subdiagnosticată și netratată.
Cefaleea poate avea o multituidne de cauze, de la cele mai ușoare până la probleme care pot fi fatale. Țesutul cerebral nu dispune de receptori pentru durere, de aceea pe buna dreptate „creierul nu doare“, însă pentru producerea durerii de cap sunt răspunzătoare alte structruri de la nivelul craniului: periostul, mușchii, venele, arterele, învelișul creierului, structuri tisulare aflate în orbita sau la nivel facial.
„Societatea Internațională de Cefalee“ prezintă durerea de cap ca un simptom nespecific care poate apare în multe condiții, cum ar fi oboseala cronică, stress, intoxicații medicamentoase, infecții, traumatisme craniene, hemoragii intracraniene, tumori cerebrale, sinuzite, boli dentare și multe altele. Cele mai uzitate clasificări scindează durerile de cap în acute și cronice. O altă clasificare împarte cefaleea în primară și secundară. Cefaleea primară reprezintă peste 90% din totalitatea durerilor de cap și include migrena, cefalee de tensiune, cefaleea „cluster“, nevralgia de trigemen, cefaleea primară din timpul activității sexuale, cefaleea de somn etc. Cefalee secundară reprezintă durerea de cap apărută în cursul diferitelor maladii, cum ar fi: sinuzite, otite, meningite, glaucom, tumori cerebrale, hemoragia subarahnoidiana cauzată de rupturi anevrimale sau ale malformațiilor vascualre etc.
Se citează anumite caracteristici ale durerilor de cap care reclamă un consult medical amănunțit, așa zisele semne de alarmă:
Este de asemnea cunoscută migrena prezentă la femei, care în condițiile asocierii administrării de contraceptive orale poate crește riscul de accident vascular.
În astfel de condiții, este necesar consultul specialistului care în funcție de situație va proceda mai departe la investigațiile clinice, de laborator și paraclinice care se impun. Având un dianostic corect și tempestiv se poate astfel alege tratamentul adecvat.
Privită din perspectiva neurochiurgicală, cefaleea este în majoritatea cauzelor secundară, pacienții adresându-se neurochirurgului deja diagnosticați cu o afecțiune care reclamă un tratament prompt. Astfel, întalnim pacienți cu diferite forme de cefalee, în cadrul sindromului de hipertensiune intracraniană (tumori, hematoame sau alte procese expansive intracraniene), în cadrul rupturilor anevrismale sau diferite forme de nevralgii ale extremității cranio-cervicale. Cefaleea din cadrul sindromului de hipertensiune intracraniană produsă de tumori sau alte procese expansive are de obicei caractere aparte, interesând mai frecvent zona frontală, și fiind precedată de episoade de grețuri sau vărsături, după care cefaleea se poate ameliora. Cefaleea din cadrul sindromului de hipertensiune intracraniană poate reprezentă primul simptom al unei tumori cerebrale iar pe măsură ce aceasta evoluează se pot asocia, grețurile, vărsăturile, sau alte deficite neurologice; tardiv în evoluție un sindrom de hipetesiune intracraniană pesistent și netratat poate produce atrofie optică.
În astfel de situații cefaleea poate fi continuă, pesistentă sau paroxistică, cu accetuarea marcată matinal sau la diferite acte fiziologice (strănut, tuse, defecație)
La acești pacienți cu sindrom de hipertensiune intracraniană se procedează la o evaluare clinică, imagistică și multidisciplinară care va stabili diagnosticul și conduita terapeutică individualizată pentru fiecare pacient. De obicei, îndepărtarea cauzei, operarea tumorii sau evacuarea hematomului sau a procesului expansiv ameliorează sindromul dureros.
Cefalea care însoțește rupturile anevrismale este de obicei foarte brutală, fiind pentru pacient „cea mai severa durere de cap resimțită vreodată“. În aceaste situații de cefalee brusc instalată și de intensitate marcată pacienții trebuie să se adreseze urgent unui medic sau unui serviciu medical de urgență. Asociază frecvent grețuri, vărsături, fotofobie, redoare a cefei. Uneori însă, încă de la debut pacienții iși pot pierde starea de conștiență sau să asocieze alte deficte neurologice pentru care vor fi transportați de către ambulanță în servicul de urgență. Pacienții diagnosticații cu anevrisme sau alte malformații vasculare intracraniene necesită internarea în centre de specialitate deoarece tratamentul este complex și presupune cunoștine și dotare de înaltă performanță. Din arsenalul terapeutic al patologiei vasculare intracraniene trebuie menționate: tratamentul endovascular (prin caterizarea arterelor cerebrale se practică embolizarea sau stentarea anevrismului), tratamentul chirurgical (care presupune operația deschisă pentru cliparea anevrismului) sau radiochirurgia (ăn anumite cazuri selecționate).
Nevralgia de trigemen se caracterizează prin pusee dureroase intense, sub forma unor arsuri, „șocuri electrice“ la nivelul unei hemifete sau la nivelul obrazului, maxilarului, dinților, gingiilor, buzelor sau mai rar a ochilor și frunții. Criza dureroasă durează câteva secunde și poate fi spontană sau poate fi declsată de diferite situații cum ar fi atingerea feței, vorbit, mestecat, periajul dinților. Primul episod poate dura câteva zile, săptămâni sau luni după care durerile se pot opri. Episoadele dureroase vor deveni mai frecvente și se vor accentua pe măsura înaintării în vârstă. Cauza este reprezentată de un conflict între nervul trigemen și un vas de sânge situat în proximitatea sa ale cărui pulsații sunt transmise nervului și produc modificări ale acestuia care vor avea ca răsunet clinic durerea característică; în alte cazuri nevralgia trigeminală apare în cadrul bolilor demileinizante iar uneori nu se poate detecta o cauză a acesteia. Este necesară evaluarea clínică și inițiera unui tratament medicamentos, care în multe dintre cazuri este eficient doar temporar. Ulterior intra în discuție diferite procede de tratament chirurgical cum ar fi operația (care presupune separarea nervului de vasul ce exercită compresiune asupra sa), procedee minim invazive de tipul copresiunii cu balón, radiofrecvența, injectarea cu glicerol, neurectomii, sau chiar radiochirurgia.
În cadrul Spitalului European Polisano din Sibiu deținem întreaga tehnică și tehologie precum și specialști pregătiți să efectueze o evaluare clinică, paraclinică și imagistică a pacienților suferă de cefalee precum și întrega gama de tratamente conform protocoalelor existente la nivel mondial.
)