Insuficiența cardiacă este o afecțiune care, nediagnosticată și netratată corespunzător, poate duce la probleme grave de sănătate și poate pune chiar viața în pericol. Când ne prezentăm la medic, ce investigații sunt necesare, ce riscuri implică această afecțiune și, mai ales, ce schimbări trebuie să facem în stilul nostru de viața pentru a ne proteja sănătatea ne spune
dr. Oana Purcar, medic primar cardiologie la Spitalul Polisano.
”Insuficiența cardiacă este un sindrom cauzat de afectarea funcției sau structurii inimii și se manifestă prin incapacitatea cordului de a pompa sânge necesar acoperirii nevoilor metabolice ale organismului”, explică medicul. Ca răspuns la acest deficit, organismul începe să rețină apa și sarea in corp, frecvența cardiacă poate crește apărând tahicardia, iar dimensiunea inimii se mărește.
Specialiștii vorbesc despre mai multe tipuri de cauze care determină apariția acestei afecțiuni. Insuficiența cardiacă are grade variate de severitate, în funcție de etiologie și de intervalul scurs între instalarea bolii și momentul diagnosticării. Cei mai afectați sunt de obicei vârstnicii, ca rezultat al evoluției unei boli cardiovasculare cronice.
”Cea mai frecventă afecțiune implicată în etiologia insuficienței cardiace este boala cardiacă ischemică (infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Patologia valvulară este și ea implicată în etiologia insuficienței cardiace (stenoze/regurgitări aortice sau mitrală). Hipertensiunea arterială netratată poate induce de asemenea insuficiență cardiacă. Cauze mai rare de insuficiență cardiacă sunt bolile cardiace congenitale, tuburările de ritm sau de conducere, cardiomiopatiile – boli ale mușchiului cardiac (hipertrofică, dilatativă, etc), diabetul zaharat, afecțiunile endocrinologice (hipo/hipertiroidism), consumul de alcool”, explică dr. Oana Purcar.
”Simptomul cel mai frecvent al insuficienței cardiace este dispneea (senzația de respirație dificilă) la eforturi ușoare sau în repaus, uneori cu necesitatea de a dormi în poziția șezândă. Pe lângă acestea mai pot apărea tuse seacă, palpitații, dureri toracice, fatigabilitate”, explică specialistul.
În unele cazuri poate apărea și o modificare de greutate sau umflarea picioarelor din cauza retenției lichidelor în corp, senzație de greață sau lipsa poftei de mâncare, dureri toracice, palpitații.
”Semnele insuficienței cardiace pot fi inițial decelate la examenul clinic (auscultație pulmonară, palparea ficatului, evidențierea edemelor la nivelul membrelor inferioare, jugulare turgescente) ulterior confirmate atât prin date biologice (dozarea markerilor serici sugestivi de insuficiență cardiacă-BNP, NT-proBNP), cât și prin investigații imagistice (radiografia cardio-pulmonară, ecografia cardiacă, RMN cardiac)”, arată specialistul.
Printr-o electrocardiogramă (ECG), medicul va evalua ritmul cardiac și poate eventual depista sechelele unui infarct produs anterior. O radiografie toracică poate fi necesară pentru a observa dimensiunile cordului și, eventual, excesul de lichid din plămâni. Ecocardiografia este necesară pentru a observa eventualele probleme valvulare și pentru a evalua funcția miocardului. Tratamentul va fi stabilit de medicul cardiolog, doar în urma unor investigații amănunțite și va ține cont de tipul bolii și de severitatea simptomelor resimțite de pacient.
Potrivit studiilor realizate în țara noastră, 9 din 10 pacienți nici nu știu ca suferă de insuficiență cardiacă.
Având în vedere gravitatea complicațiilor care pot apărea în lipsa unui diagnostic, această statistică este una îngrijorătoare. Nedepistată la timp și netratată, insuficiența cardiacă poate duce la insuficiența funcțională a unor organe (rinichi, ficat, creier), tromboze, necroze (cerebral, coronar, mezenteric), tromboze cavitare sau venoase, cu embolii sistemice sau pulmonare, ciroza hepatică de cauză cardiacă, infecții bronhopulmonare, aritmii, tulburări electrolitice sau chiar moarte subită.
Mai mult, pacienții cărora li s-a pus acest diagnostic trebuie să urmeze cu strictețe tratamentul și să adopte un stil de viață care să le asigure control asupra simptomelor și să evite agravarea acestora.
Renunțarea la fumat și la alcool, reducerea greutății corporale, limitarea iodului în alimentație și a ingestiei de lichide, precum și includerea în programul zilnic a unor exerciții fizice ușoare pot ajuta pacientul cu insuficiență cardiacă să depășească problemele legate de limitarea capacității de efort și să ducă o viață activă.
)