Chirurgia cu pacientul treaz sau „Awake surgery“ reprezintă o abordare multidisciplinară, de o complexitate deosebită, care se efectuează cu scopul prezervării funcțiilor neurologice (limbaj, motilitate), în cursul operațiilor neurochirurgicale.

Awake Surgery se poate realiza în cazul unor tumori localizate la nivelul unor arii „elocvente“ cerebrale (ariile limbajului, aria motorie, aria vizuală), epilepsie intratabilă sau boală Parkinson.

Aceasta presupune o anestezie specială, care permite trezirea pacientului după efectuarea deschiderii și colaborarea cu acesta, pentru depistarea zonelor cerebrale importante. Anestezia specială are de obicei trei faze, „Awake-Asleep-Awake“. Astfel, în prima fază, în timpul abordului chirurgical, pacientul este anesteziat complet, ulterior este trezit pentru „cartografierea cerebrală“ și apoi readormit pentru închidere. Această tehnică se realizează prin colaborarea multidisciplinară intraoperatorie dintre neurochirurg, neuroanestezist, neurofiziolog și psiholog.

Acesta din urmă trebuie să comunice permanent, în faza de trezire, cu pacientul, cerând acestuia să numere, să numească obiecte, să execute anumite mișcări sau să repete anumite cuvinte, timp în care neurochirurgul stimulează cortexul cerebral, iar neurofiziologul urmărește pe un ecran special activitatea electrică a creierului, determinând astfel exact care sunt zonele cerebrale implicate în limbaj. Odată identificate ariile „elocvente“ acestea vor fi însemnate și evitate în timpul rezecțiilor tumorale.

În cazul tratat la Spitalul European Polisano, a fost vorba de o pacientă tânără, în vârstă de 33 ani, care prezenta o serie de mișcări involuntare. Acestea s-au dovedit a fi crize de epilepsie. În urma examinărilor imagistice s-a stabilit diagnosticul de tumoră cerebrală, localizată în apropierea de aria motorie a vorbirii, de mărimea unui ou și caracter de benignitate.

Fiind localizată în proximitatea ariei motorii a vorbirii se punea problema evitării acestei zone în timpul operației. “Neurochirurgia modernă abordează tumorile localizate în zonele elocvente cerebrale folosind neuronavigația și neuromonitorizarea intraoperatorie continuă, realizând o cartografiere cerebrală, brain mapping, iar pacientul rămâne treaz și cooperant în timpul intervenției chirurgicale. Astfel, se poate determina exact care sunt ariile cerebrale implicate în limbaj și pot fi evitate în timpul operațiilor; crește astfel, performanța chirugicală și siguranța actului operator, reușindu-se astfel, rezecția tumorală cu prezervarea funcțiilor neurologice”, explică dr. Claudiu Matei, șeful Secției de Neurochirurgie a Spitalului European Polisano.

Pregătirea preoperatorie este foarte importantă în astfel de cazuri. Pacientul va fi internat cu cateva zile înainte de operație, va face cunoștință cu întreaga echipă operatorie, i se va prezenta sala de operație, cu scopul de a intra în atmosfera spitalului, asigurându-i-se astfel, un confort psihic și consolidându-se încrederea în echipa operatorie. Tot în această perioadă preoperatorie, pe lângă bilanțul preoperator și consultul preanestezic se vor efectua o serie de teste psihologice și neurologice specifice pentru acest tip de chirurgie. Înainte de operație este esențială o examinare specială prin rezonanță magnetică, care se va încărca pe sistemul de neuronavigație și va ajuta chirurgul să deseneze abordul și să localizeze exact procesul tumoral.

Pacienta cu tumora localizată în lobul frontal stâng a fost operată cu succes cu această tehnică, la Spitalul European Polisano. Operația care a durat 5 ore a permis rezecția tumorală fără afectarea ariei motorii a vorbirii. La operație a participat o echipă coordonată de Dr. Claudiu Matei, din care au făcut parte Dr. Sofia Nistor - medic neurochirurg, un medic anestezist supraspecializat în neuroanestezie - Dr. Iulia Dancu, un medic neurolog supraspecializat în neurofiziologie - Dr. Dan Filip, un psiholog specializat în problemele de limbaj – dr. Elena Calvun și desigur, personalul mediu, special antrenat în neurochirurgie și neuronursing. Operația a decurs fără incidente, știut fiind faptul că în timpul acestui tip de intervenții pot apărea diferite probleme, printre care dificultăți de colaborare cu pacientul, hipotensiune sau hipertensiune arterială, tulburări respiratorii, crize de epilepsie.

Postoperator, pacienta a fost urmărită în terapie intensivă 24 de ore, iar examinarea prin rezonanță magnetică postoperatorie a obiectivat rezecția tumorală; clinic, pacienta nu prezintă deficite postoperatorii, iar bilanțul psihologic este în limite normale.

“Awake Surgery presupune o dotare tehnică specială, nelipsind neuronavigația, microscopul operator, sistemul de monitorizare neurofiziologică intraoperatorie sau aspiratorul tumoral cu ultrasunete. Bazele științifice ale mappingului cortical și chirurgiei cu pacientul treaz au fost prima dată elaborate de Wilder Penfield, în Montreal, care a publicat primele astfel de cazuri, în urmă cu aproximativ 50 de ani. Ulterior, tehnica s-a dezvoltat continuu, iar astăzi se folosește în multe dintre centrele neurochirurgicale din țările dezvoltate.

În țara noastră, din câte cunosc eu, prima operație neurochirurgicală cu pacientul treaz a fost realizată la Timișoara, în urmă cu mai mult de 40 de ani, de către Prof. Vasile Miclăuș, la un pacient cu boala Parkinson. Sigur că, în zilele noastre, lucrurile s-au schimbat, iar astfel de operații presupun o muncă în echipă, o abordare multidisciplinară, extrem de complexă.

România are așadar o mare tradiție în neurochirurgie, pe care noi o continuăm cu succes și în zilele noastre. Depindem însă foarte mult de dotarea tehnică, fapt pentru care mă consider norocos, lucrând într-un spital ultradotat cu tehnologie de ultimă generație”, explică dr. Claudiu Matei.