Angiografia si angioplastia periferica

Boala arteriala periferica  este o afectiune frecventa, care are ca si cauza principala ateroscleroza,  ceea ce duce la ingustarea arterelor respective si ingreunarea trecerii sangelui la acest nivel Cel mai frecvent sunt afectate arterele membrelor inferioare. Netratate, leziunile avanseaza si, in timp se pot produce modificari importante, uneori ireversibile ale tesuturilor care primesc sange prin vasul afectat.

Boala vasculara periferica include afectarea arterelor membrelor, ale gatului (carotide), arterele renale si cele care vascularizeaza tubul digestive (trunchiul celiac si arterele mezenterice superioara si inferioara).

Persoanele cu aceasta afectiune au risc crescut de infarct mocardic si de accident vascular cerebral, dar si alte probleme serioase de sanatate care pot necesita tratamente radicale si nedorite, precum amputatie de membru.

 Care sunt factorii de risc ai bolii arteriale periferice?

 Sunt factorii de risc ai aterosclerozei precum:

  • Dislipidemie (colesterol si/sau trigliceride crescute)
  • Varsta ≥ 50 de ani
  • Diabetul zaharat: 1 din 3 diabetici asociaza si arteriopatie periferica
  • Istoric de boala cardiaca, infarct miocardic sau accident vascular cerebral
  • Hipertensiune arteriala
  • Obezitate
  • Fumat

Cum se manifesta boala?

Boala arteriala periferica poate fi mult timp asimptomatica, momentul de aparitie al manifestarilor fiind uneori asociat cu existenta unor leziuni severe. Netratata poate duce la afectarea calitatii vietii si poate evloua catre leziuni invalidante. De aceea, se recomanda tratamentul precoce al leziunii, care opreste progresia bolii si reduce simptomele.

In acest sens, tratamentul interventional de tip angioplastie cu balon si montare de stent in caz de boala arteriala periferica este un tratament modern, minim invaziv, care permite rezolvarea optima a leziunilor stenozante arteriale, cu recuperare rapida si spitalizare redusa.

Cel mai frecvent simptom este reprezentat de durerea aparuta in timpul mersului (la distante care scad pe masura ce boala avanseaza, pana cand apare si in repaus, mai ales in timpul noptii).

Alte simptome sunt:

  • Durere la nivelul gambei,  crampe la efort,  parestezii (senzatie de amorteala)
  • Diferente de temperatura intre membre (de obicei cel afectat este mai rece), diferente de puls
  • Rani la nivelul picioarelor sau degetelor de la picioare, care se vindeca greu.

Cum se face diagnosticul in boala arteriala periferica?

Atunci cand exista suspiciunea de arteriopatie periferica se recurge la diverse metode diagnostice. Unele dintre aceste metode sunt neinvaziva, asa cum este ecografia Doppler de artere sau angiotomografia computerizata (angioCT).

Angiografia arterelor periferice este o metoda invaziva, asemanatoare cu angiografia arterelor inimii si care permite stabilirea indicatiei de tratament interventional - respectiv de angioplastie periferica cu balonas si/sau stent la nivelul arterelor iliace, femurale, poplitee sau tibiale.

Cum se trateaza interventional boala arteriala periferica?

Alegerea tipului de tratament se face in functie severitatea bolii si de prezenta altor boli asociate, care pot creste riscul chirurgical.

Tratamentul interventional consta in dilatarea zonei cu un balonas si montarea unui stent (t care va mentine vasul deschis. Nu necesita incizie chirurgicala, astfel ca permite o recuperare extrem de rapida, cu durata foarte scurta de spitalizare (24-48 ore).

Cand este indicat tratamentul interventional in boala arteriala periferica?

In caz de arteriopatie moderata sau severa – caz in care poate ameliora simptomele, poate opri progresia bolii in asociere cu tratamentul medicamentos si cu modificarea stilului de viata si, uneori, poate salva piciorul de la amputatie.

Cum se efectueaza procedura?

Procedura se realizeaza printr-o tehnica angiografica, in cadrul Laboratorului de Angiografie, in conditii sterile si sub anestezie locala

Dupa anestezia locala, medicul cardiolog sau radiolog interventionist punctioneaza artera femural la nivel inghinal si introduce in artera o teaca (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar interventiei). Pe teaca se introduc ghiduri si catetere (sonde speciale), cu care se va traversa leziunea, sub control radioscopic si cu ajutorul injectarii de substanta de contrast, ce permite opacificarea arterelor invesitgate. Ulterior se dilata leziunea cu ajutorul unui balonas, urmand ca apoi sa se monteze stentul necesar mentinerii vasului la dimensiuni normale. La final se verifica prin arteriografie pozitia stentului si daca exista stenoza restanta. Uneori pot fi necesare dilatari la nivelul stentului, dupa ce acesta a fost montat in pozitia dorita. Atunci cand procedura se considera incheiata, se retrag toate cateterele. Teaca mai poate fi lasata pe loc cateva ore.

Cat dureaza?

Procedura in sine dureaza intre 1-2 ore de obicei.

Riecurile, pregatirea dinaintea interventiei si urmarirea dupa realizarea angioplastiei periferice sunt similare cu cele descrise in cazul coronarografie si angioplastiei coronariene.