Au început intervenţiile chirurgicale ORL la copii

sala-orl

Dr. Claudia Boldea, medic primar ORL, doctor în Ştiinţe Medicale, a deschis seria operaţiilor la copil.

 

Spuneţi-ne care sunt cele mai frecvente intervenţii ORL la copii?

Dr. Claudia Boldea: Cele mai frecvente intervenţii la copil sunt amigdalectomia şi adenoidectomia. Amigdalectomia reprezintă extirparea extracapsulară a amigdalelor palatine, iar adenoidectomia este extirparea amigdalei faringiene hipertrofice (vegetaţii adenoide) denumită popular “polipii copilului”. Aceste organe limfoepiteliale au rol în apărarea imună a organismului în primii ani de viaţă. În anumite condiţii, în urma infecţiilor repetate şi a creşterii exagerate în volum, rolul benefic al amigdalelor virează spre patologic, situaţie în care se impune eliminarea (extirparea) lor chirurgicală.

 

Care sunt indicaţiile amigdalectomiei la copil?

Dr. C. B.: Principalele indicaţii sunt legate de infecţiile amigdaliene bacteriene repetate şi de hipertrofia amigdaliană importantă (creşterea în volum peste anumite limite). Infecţiile bacteriene repetate determină creşterea în volum a migdalelor palatine, dar şi a celei faringiene (vegetaţii adenoide sau ”polipi”) astfel încât adesea se impune atât amigdalectomia cat şi adenoidectomia (extirparea ”polipilor”) în aceeaşi şedintă operatorie.

Copiii cu amigdale şi “polipi” foarte mari sunt de obicei slab dezvoltaţi fizic şi adesea prezintă apnee nocturnă în somn (întreruperea respiraţiei pentru câteva secunde urmată de trezire stimulată de hipoxia cerebrală care apare). De asemenea, aceşţi copii fac frecvent otite seroase, adică scăderea presiunii aerului din urechea medie datorită obstrucţiei trompei lui Eustachio care în mod normal asigură pătrunderea periodică a aerului în urechea medie. Consecinţa este o scădere a auzului care este mai mult sau mai puţin reversibilă după adeno-amigdalectomie, în funcţie de durata suferinţei urechii medii. Copiii cu “polipi” mari au obstrucţie nazală accentuată, respiră pe gură, iar această situaţie prelungită uneori luni sau chiar ani, va duce în final la o dezvoltare vicioasă a scheletului facial; cea mai evidentă modificare este proeminenţa arcadei dentare superioare care va necesita în timp corecţie ortodontică.

 

Care sunt contraindicaţiile acestor intervenţii chirurgicale?

Dr. C.B. Majoritatea contraindicaţiilor sunt relative şi temporare: tulburări ale hemostazei, anemie, boli cronice decompensate (diabet, insuficienţă renală), tuberculoză pulmonară activă, infecţii acute ale căilor respiratorii etc.

 

Care sunt condiţiile care trebuie respectate la internare pentru a putea efectua aceste intervenţii chirurgicale? Există perioade din an în care nu este bine să fie făcute aceste operaţii?

Dr. C.B.: Nu există nicio perioadă “bună” sau “rea” pentru efectuarea lor. Prima condiţie care trebuie respectată când se stabileşte data operaţiei este ca pacientul să fie în stare bună de sănătate, să existe un interval liber de cel puţin două săptămâni de la vindecarea unei infecţii acute a căilor respiratorii superioare. Analizele de laborator trebuie să fie în limitele normale.

Este benefică dezinfecţia bucofaringiană în săptămâna dinaintea operaţiei şi adesea este necesar un tratament antibiotic început cu 2-3 zile înainte de intervenţie.

 

Ce ne puteţi spune referitor la intervenţia chirurgicală propriu-zisă?

Dr. C.B.: Intervenţia se desfăşoară în anestezie generală cu intubaţie oro-traheală, metodă care permite monitorizarea funcţiilor vitale şi protejează calea respiratorie de eventualele secreţii sau sânge, care ar putea fi aspirate în timpul operaţiei. Pentru amigdalectomie tehnică, cea mai corectă este disecţia anatomică extracapsulară cu electrocauterizarea punctelor hemoragice din loja amigdaliană. Pentru buna desfăşurare a intervenţiei şi pentru reducerea incidentelor (neplăcerilor) postoperatorii, foarte importantă este experienţa medicului anestezist-reanimator care pregăteşte copilul preoperator, asigură anestezia şi îngrijirile în compartimentul ATI în primele ore după operaţie.

 

Ce credeţă că ar mai fi important de ştiut de către părinţă în legătură cu aceste intervenţii?

Dr. C.B.: Copilul amigdalectomizat necesită o spitalizare de cel puţin 24 de ore, de preferat 48 de ore. Acest lucru este necesar din mai multe motive. Pentru a observa şi a rezolva corect şi la timp posibile complicaţii, copilul trebuie supravegheat atent în primele ore postoperator în compartimentul ATI, iar apoi în secţia ORL, într-un spital cu medic ATI de gardă permanent. De asemenea, spitalizarea este necesară pentru terapia durerii şi hidratare parenterală corectă, având în vedere că în primele zile după operaţie înghiţirea alimentelor este dificilă. Alimentarea copilului cu lichide pe cale orală poate fi începută la 3 ore dupa operaţie, iar la 6 ore poate începe ingestia de alimente păstoase. După externare, părinţii trebuie să supravegheze atent copilul şi să respecte cu stricteţe indicaţiile medicului: repaus în casă 5 zile, alimentaţie bogată în lichide cu evitarea alimentelor cu o consistenţă crescută timp de 12 zile, evitarea alimentelor acide şi a băuturilor carbogazoase, evitarea efortului fizic, control la o săptamână după operaţie.

 

În final, spuneţi-ne câteva cuvinte despre parcursul dumneavoastră profesional.

Dr. C.B.: Sunt absolventă a UMF Tg. Mureş, am lucrat timp de zece ani în Clinica ORL Tg. Mureş ca medic rezident, asistent universitar, medic specialist şi doctorand. Am obtinut titlul de ”Doctor în Ştiinţe Medicale” la UMF Tg. Mureş, iar titlul de medic primar ORL l-am obţinut în urma examenului susţinut în Clinica ORL Cluj-Napoca.

În ultimii 3 ani, am profesat numai în sistemul medical privat alături de colegii mei dr. Sorin Sabău şi ing. audiolog Cristian Grigoriţă.

 

Telefon pentru programări: 0269 23 44 86